Mi-a făcut o deosebită plăcere să particip la evenimentul „Extraordinary Women”, organizat de Revista BIZ.
Intervenția mea este disponibilă mai jos:
„Bună ziua, mulțumesc mult pentru oportunitatea de a vorbi si de a fi alaturi de femei care iși scriu propria istorie si o schimbă pe cea a comunității noastre umane.
Mulțumesc, Revista Biz, Martei Ușurelu și întregii echipe pentru inițiativă și da și pentru curaj. Pentru că am văzut, în promovarea acestui eveniment, felul în care spațiul public a reacționat, uneori, deseori de fapt, prin a comunica sprijinul, alteori prin a ura succes singurului bărbat care face parte din afișul de promovare.
Mi-a atras atenția, în mod special, sentimentul de nedreptate – comunicat foarte vocal – atunci când organizatorul s-a referit la noi, cele 15 vorbitoare, la feminin. Solicitarea de rectificare a genului substantivului utilizat nu a întârziat să apară, indicându-se, pe buna dreptate, si prezența dlui moderator, Alex Grecu, căruia îi mulțumesc și eu pentru sprijin.
Istoria omenirii, îndrăznesc să spun, este declinată încă la masculin, construită încă în jurul bărbaților ca normă. Normele sociale, sunt regulile nescrise ale credințelor, atitudinilor și comportamentelor noastre care sunt considerate acceptabile în societate, în grupul social din care facem parte. Pe baza lor construim societăți, sisteme predictibile, în care fiecare are rolul său social clar stabilit.
Dar aceste norme sociale nu sunt statice, ci se schimbă în timp – uneori în timp mult prea îndelungat, am spune – ca urmare a evoluțiilor tehnologice, a dezvoltării economice sau a mișcărilor sociale.
Iar dvs, noi toate și noi toți, suntem parte a acestor mișcări sociale tectonice, prin care redefinim rolul femeii acasă și în viața publică; la scoală și pe piața muncii; în îngrijirea copiilor și în prezența în board-uri decizionale samd.
De aceea, aș dori să vă transmit un mesaj de mulțumire și din partea Comisiei Europene pentru felul în care vă implicați în destinul european al României și să vă asigur că aveți în Reprezentanța CE, pe care o conduc din iulie 2021, un partener de dialog și construcție solid. Pentru a sparge aceste norme sociale, a regândi și reașeza structuri societale, este nevoie ca femeile să fie extra-ordinare, în afara obișnuitului, mult mai mult decât obișnuitul, normalul. Pentru că nu ni se pare încă firesc, normal, obișnuit că femeile, care ocupă și susțin jumătate din planetă, să fie reprezentate echitabil, să aibă acces egal pe piața muncii, să fie valorizate și remunerate egal samd.
Iar cele care reușesc, trebuie să dovedească de două ori mai mult, trebuie să bifeze toate căsuțele societale care indică ce înseamnă « o femeie de succes », iar pentru asta este nevoie de mult curaj, de viziune, de încredere de sine, de un anumit sentiment al chemării, de o numită dorință de a fi parte din binele comun, al societății în care trăim și , fară îndoială, și de mult sprijin din partea familiilor noastre. Pe această direcție muncim la nivel european și împreună cu statele-mebre pentru a prioritiza principiul egalității de șanse între femei și bărbați printr-o abordare de „gender mainstreaming”, de includere a perspectivei de gen asupra tuturor politicilor publice pe care le propunem. Altfel spus, privim tot ceea ce propunem, ca executiv european, printr-o lentilă de gen, printr-o lentilă prin care privim și analizăm impactul asupra femeilor. În urmă cu o săptămână, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut Discursul privind starea Uniunii, în fața Parlamentului European. Este un eveniment politic anual, de anvergură europeană, în cadrul căruia se prezintă un bilanț al îndeplinirii obiectivelor asumate anterior, dar și planuri pentru viitor. În prima parte a discursului, Președinta von der Leyen a remarcat activitatea inovatoare și de pionierat pe care noi, Uniunea Europeană, am desfășurat-o în domeniul egalității de gen, menționând dosare despre care mulți credeau că vor fi blocate pentru totdeauna, cum ar fi Directiva privind femeile în consiliile de administrație sau aderarea istorică a UE la Convenția de la Istanbul. Voi face câteva remarci despre ce înseamnă cele două decizii. În ceea ce privește Directiva Women on Boards: O statistică a Institutului European pentru Egalitate de Gen arată că, în cele mai importante companii din UE listate la bursă, 34% dintre membri ne-executivi ai consiliilor de administrație erau femei și doar 9,3% dintre președinții consiliilor de administrație erau femei. În România lucrurile stau și mai puțin bine, să nu zicem mai rău, cu doar 20% femei în consiliile de administrație și 5.6% la conducere. Directiva stabilește obiective ambițioase pană în iunie 2026, adică în mai puțin de trei ani. 40% din posturile de administrator neexecutiv (membru al consiliului de administrație) și 33% dintre toate posturile de administrator, executiv sau neexecutiv, trebuie să aparțină membrilor ,,sexului nereprezentat”.
Ratificarea convenției de la Istanbul aduce standarde unitare și îmbunătățite la nivelul întregii Uniuni în ceea ce privește prevenire și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestic. Convenția acoperă o gamă largă de măsuri, de la colectarea datelor și sensibilizare la măsuri juridice privind incriminarea a diferite forme de violență împotriva femeilor. Aceasta include măsuri de protecție a victimelor și furnizarea de servicii de sprijin și abordează problema violenței de gen în contextul azilului și migrației.
A mai fost menționată Directiva privind transparența salarială, bazată pe principiul fundamental potrivit căruia munca egală merită o remunerație egală, Președinta susțînând puternic că nu există niciun motiv că, pentru același tip de muncă, o femeie să primească un salariu mai mic decât un bărbat. Cu un an înainte, Comisia a anunțat că 2023 este Anul european al competențelor, prilej cu care ne-am propus să abordam deficitul de competențe din UE și să dăm un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții, oferindu-le cetățenilor și întreprinderilor mijloacele necesare pentru a contribui la tranziția verde și la cea digitală, sprijinind inovarea și competitivitatea. Inegalitățile de gen persistă pentru participarea femeilor la piața forței de muncă. Un obiectiv din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, prevede că în anul 2030 cel puțin 78% dintre adulți să aibă un loc de muncă și 60% să participe la cursuri de formare în fiecare an. Doar 67.7% dintre femeile din Uniunea Europeană sunt angajate, în comparație cu 78.5% dintre bărbați. Pozițiile de director executiv (CEO) sau de președinte al consiliilor de administrație în companiile din Uniunea Europeană sunt ocupate doar în proporție de puțin peste 7% de femei. 75% din volumul de muncă neremunerată în gospodărie sau pentru îngrijirea altor persoane (inclusiv copiii) este efectuată de către femei. O mare provocare a perioadei în care trăim o constituie dubla tranziție, verde și digitală, care în Uniunea Europeană este o prioritate absolută. Din păcate, participarea femeilor la procesul de transformare care vă influența viețile generațiilor următoare este una extrem de redusă. Doar 33% dintre cei care lucrează în domeniul energiilor regenerabile sunt femei. Sub 20% din personalul din industria tehnologiei informației, IT&C, sunt femei. Doar 34% din absolvenții facultăților cu profil științific și tehnologic, așa numitele specializări desemnate de acronimul STEM (Science, Technology, Engineering, Mathematics) sunt femei.
Bineînțeles, Uniunea Europeană nu se mulțumește doar să constate o stare de fapt, ci acționează în permanență către îndeplinirea obiectivului de a avea o veritabilă Uniune a egalității. Strategia privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025 își propune că Europa să se apropie de dezideratul de a deveni un continent în care femeile sunt egale cu bărbații.
Agenda europeană privind competențele și Spațiul European al Educației își propun depășirea diverselor stereotipuri de gen, abordarea diferențelor de competențe și asigurare de șanse egale pentru dezvoltarea competențelor. Inițiative precum Planul de acțiune pentru educație digitală (2021-2027), Strategia Women în digital sau Deceniul digital al Europei își propun să facă domeniul digital mai atractiv și mai accesibil pentru femei, contribuit la creșterea reprezentării acestora în domeniu.
Am menționat pe scurt câteva inițiative ale Uniunii Europene care ne ajută să facem pași importanți în direcția bună. În spatele lor există și o finanțare consistentă prin Fondul Social European+, Erasmus+, Horizon și bine cunoscutele Planuri Naționale de Redresare și Reziliență.
Stimată comunitate, Egalitatea de șanse este atât despre femei, cât și despre bărbați. Nu este un joc de suma zero, nu este despre învingători și învinși.
Suntem cu toții, femei și bărbați aliați în acest efort de construi o societate mai bună, mai incluziva.
Închei, ca la orice eveniment dedicat acestei teme la care particip, cu un gând despre sororitate, despre faptul că din păcate, suntem socializate ca femei să fim în competiție una cu cealaltă – pentru un job, pentru un soț, pentru atribute fizice samd. Este important să ne sprijinim una pe cealaltă, prin gesturi simple, zilnice, prin celebrarea succesului unei femei, prin acceptarea opțiunilor de viață sau de carieră, care nu sunt poate și ale noastre, personale, precum și prin gesturi mari, civice și decizionale, care vizează încurajarea participării femeilor la viața societății – în borduri de companii, în foruri legislative sau executive, în ierarhii instituționale încă dezechilibrate din perspectiva participării femeilor.
Abia aștept să vă cunosc și să vă celebrez succesul în domeniul ales!”
