Am discutat, astăzi, la știrile DIGI24, despre dezinformare și uneltele pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția cetățenilor pentru a se apăra de acest fenomen.
Dezinformarea este una dintre principalele provocări ale epocii noastre. Uneori, se poate părea că este peste tot în jurul nostru. De la reuniunile familiale în cadrul cărora au loc discuții aprinse privind politica și societatea, până la internet, și platformele de comunicare socială
Nu numai persoanele fizice de pe internet creează și răspândesc dezinformare. Statele străine, în special Rusia și China, au utilizat în mod sistematic manipularea informațiilor pentru a crea diviziuni în cadrul societăților noastre și pentru a ne submina democrațiile, erodând încrederea în statul de drept, în valorile democratice și în mass-media.
Dezinformarea ca parte a manipulării informațiilor reprezintă o amenințare la adresa securității care afectează siguranța Uniunii Europene și a statelor membre.
Conform unui Eurobarometru recent, 63 % dintre respondenții români susțin că întâlnesc frecvent știri care prezintă în mod eronat realitatea sau sunt de-a dreptul false, iar 65 % consideră că acestea reprezintă o problemă pentru democrație (EB 96).
În general, să previi este mai ușor decât să tratezi. Așa este și în cazul știrilor false.
Din acest motiv, Serviciul European de Acțiune Externă și EUvsDisinfo au lansat la 25 octombrie o campanie de informare pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la manipulare și dezinformare.
EUvsDisinfo este proiectul emblematic al grupului operativ de comunicare strategică al Serviciului European de Acțiune Externă. A fost înființat în 2015 pentru a permite îmbunătățirea previziunilor, abordării și reacției la campaniile de dezinformare și care afectează Uniunea Europeană, inclusiv țările din vecinătate, precum Republica Moldova.
Obiectivul principal este să sporească nivelul de conștientizare și de înțelegere de către public a operațiunilor de dezinformare ale Federației Ruse și să ajute cetățenii din Europa și din afara acesteia să dezvolte rezistență față de manipularea informațiilor și a mass-mediei din mediul digital.
Cazurile de dezinformare sunt adunate în baza de date EUvsDisinfo – singura colecție open-source de acest tip care permite efectuarea de căutări – și care cuprinde în prezent 12 000 de mostre de dezinformare pro-Kremlin. Este, desigur, actualizată săptămânal.
Tot săptămâna aceasta, EUvsDisinfo a lansat noua pagina “Learn”, care își propune să îi învețe pe cititori să înțeleagă relevanța și fiabilitatea surselor, cum să reacționeze la dezinformare și cum să o raporteze.
Pagina explică mecanismele, tacticile, narațiunile cel mai des întâlnire și descrie actorii din spatele dezinformării și manipulării informaționale. Cititorii pot găsi aici tehnici simple, pe care le poate aplica oricine, și se pot antrena cu ajutorul unor chestionare și jocuri.
Cu siguranță că nu există o soluție unică pentru a vindeca lumea de fapte distorsionate și de încredere compromisă. Cu toate acestea, împreună, putem să ne creștem imunitatea la dezinformare și să ripostăm în mod eficient.
În plus, având în vedere peisajul media și al informațiilor aflat într-o schimbare rapidă, precum și numărul mare de platforme media, utilizatorii ar trebui să fie nu doar siguri pe ei, ci și critici cu privire la informațiile pe care le primesc.
În situații de criză, se amplifică provocările legate de răspândirea de informații false și de conținut dăunător, fapt ce exercită presiune asupra democrațiilor și, în esență, asupra bunăstării tuturor.
Educația și formarea joacă un rol esențial pentru înzestrarea cetățenilor cu gândirea critică necesară pentru exercitarea capacității de analiză în mediul online.
Tocmai din acest motiv, pe 12 octombrie, Comisia Europeană a publicat un ghid pentru profesori și cadrele didactice din unitățile de învățământ primar și secundar privind modalitățile de combatere a dezinformării și de promovare a alfabetizării digitale în clasele lor.
Profesorii sunt unele dintre cele mai importante modele de urmat pentru tineri și este esențial ca aceștia să fie formați pentru a-i ajuta să facă diferența între știri și dezinformare.
Ghidul oferă sprijin practic profesorilor și include :
- definiții ale conceptelor tehnice,
- exerciții de efectuat în clasă și
- modalități de încurajare a obiceiurilor „sănătoase” de folosire a mediului online.
Acest set de instrumente acoperă trei teme principale:
- dezvoltarea competențelor digitale,
- combaterea dezinformării și
- evaluarea competențelor digitale.
Concret, ghidul oferă profesorilor cunoștințele și instrumentele de care au nevoie pentru a-i învăța pe tinerii noștri cum să navigheze în lumea digitală. Așa cum spunea și Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, chiar și un profesor fără experiență sau cu puțină experiență anterioară în domeniul educației digitale va fi acum în măsură să le explice în mod eficace elevilor cum să detecteze dezinformarea.
Alte sfaturi pentru tineri:
1. Verificați conținutul
Sunt faptele și cifrele exacte? Este articolul părtinitor? O platformă media credibilă păstrează opiniile unilaterale pentru secțiunea de editoriale, nu în articole de știri
2. Verificați publicația
E bine-cunoscută? URL-ul pare ciudat? În general, publicațiile au o secțiune denumită ” „Cine suntem”. Consultați-o si aflați cine este în spatele acelor informații. Cum își obține finanțarea publicația respectivă?
3. Verificați autorul
Această persoană există cu adevărat? Un jurnalist respectat are întotdeauna un istoric. Dacă autorul și-a inventat numele (sau nu îl menționează), este probabil ca și restul informațiilor să fie false
4. Verificați sursele
Utilizează autorul surse de încredere (de exemplu, canale media bine cunoscute și respectate)? Sunt experții citați în articol cu adevărat specialiști? În cazul în care sunt utilizate surse anonime (sau nicio sursă), știrea ar putea fi falsă.
5. Verificați imaginile
De obicei, imaginile au un impact puternic și sunt ușor de modificat. O căutare pe internet a imaginii vă poate ajuta să aflați dacă ea a fost deja utilizată într-un context diferit.
6. Gândiți-vă bine înainte de a distribui știrea
Povestea ar putea fi o denaturare a unor evenimente reale, o știre din trecut, sau ar putea fi chiar o satiră. Titlul poate fi conceput pentru a declanșa emoții puternice. Dacă evenimentul este real, canalele media fiabile îl vor acoperi.
7. Puneți sub semnul întrebării propriile prejudecăți
Uneori, o poveste este prea bună pentru a fi adevărată. Opriți-vă puțin, analizați-o, comparați-o cu surse sigure și păstrați-vă mintea limpede.
Ca să rezum și mai mult, pentru a evita capcana dezinformării :
1. Nu lăsați emoțiile să vă conducă. Mulți manipulatori încearcă să vă provoace furie, frică sau frustrare.
2. Puneți întotdeauna sub semnul întrebării intenția din spatele poveștii.
3. Puneți-vă întrebări cu privire la sursa din care provin informațiile.
4. Și, nu în ultimul rând, diversificați-vă sursele de informare!