Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, vorbește despre prioritățile Comisiei în ultimii ani, despre modul în care românii percep politicile europene și despre ce este necesar pentru consolidarea unei Europe unite.
Care au fost, concret, prioritățile Comisiei Europene în România în ultimii doi ani și cum s-au tradus ele în acțiuni și rezultate vizibile pentru cetățeni?
În ultimii doi ani, Comisia Europeană și-a concentrat atenția în România pe consolidarea rezilienței economice și democratice și pe apropierea Uniunii Europene de cetățeni, mai ales de tineri, într-un context geopolitic dificil. Reprezentanța Comisiei Europene a avut rolul de a explica concret politicile și instrumentele UE, de a stimula dialogul public și de a combate dezinformarea, astfel încât Uniunea Europeană să fie percepută ca un partener real în viața de zi cu zi a românilor.
Românii simt acest impact: între 51 și 54% au încredere în UE și instituțiile sale, iar aproape 8 din 10 oameni consideră că apartenența la Uniune aduce beneficii concrete. Agricultura a fost domeniul unde cetățenii au cerut cel mai mult intervenția Uniunii. În ultimii doi ani, Comisia Europeană a aprobat scheme de sprijin pentru fermierii români afectați de secetă, înghețuri și alte fenomene climatice extreme, inclusiv o schemă de despăgubiri de 400 de milioane de euro, la care s-au adăugat 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă a UE. În plus, simplificarea Politicii Agricole Comune a redus semnificativ birocrația pentru fermieri.
Securitatea a fost o altă prioritate majoră. România beneficiază prin instrumentul Security Action for Europe (SAFE) de aproximativ 16,7 miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE, pentru consolidarea capacităților de apărare și creșterea rezilienței strategice. De asemenea, educația reprezintă o prioritate. De exemplu, sprijinul european în educație și incluziune socială a permis acordarea de burse sociale pentru 40.000 de studenți din medii vulnerabile, facilitând accesul egal la învățământ superior.
În plus, prin programul PNRR, România are la dispoziție 13,6 miliarde de euro granturi și 7,8 miliarde de euro împrumuturi pentru investiții și reforme din fonduri europene care să transforme economia și societatea, de la digitalizare și infrastructură la energie verde și educație. Comisia Europeană sprijină autoritățile române în punerea în practică a PNRR, monitorizând progresul și asigurarea finanțării. În urma revizuirii și simplificării Planului din toamna acestui an, accentul trebuie pus pe implementare, având în vedere termenul limită de finalizare – 31 august 2026.
Rolul Reprezentanței Comisiei Europene a fost să facă aceste oportunități vizibile, să arate cum banii Uniunii Europene ajung concret la români și să mențină un dialog deschis cu cetățenii, bazat pe date și fapte.
Ce politici europene implementate în România considerați că au avut cel mai clar impact pozitiv asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și de ce?
Politica de coeziune, alături de politica agricolă comună, rămâne esențială pentru reducerea decalajelor regionale, iar politicile energetice europene au oferit României un cadru de solidaritate și protecție într-o perioadă de crize succesive. Nu în ultimul rând, programele dedicate tinerilor, precum Erasmus+, au avut un impact direct și vizibil asupra unei întregi generații.
Un alt exemplu relevant este Planul Național de Redresare și Reziliență, care aduce investiții structurale în infrastructură, educație, sănătate, digitalizare și tranziția verde de peste 20 de miliarde de euro. PNRR nu reprezintă doar finanțare, ci include și reforme menite să modernizeze statul și să creeze premise pentru o guvernare mai eficientă și o economie mai competitivă. Impactul real al acestor reforme depinde însă de implementarea efectivă de către autoritățile naționale.
Privind retrospectiv mandatul dumneavoastră, care sunt realizările instituționale de care sunteți cel mai mulțumită și ce diferență credeți că au făcut ele în relația dintre UE și societatea românească?
Consider că una dintre realizările importante ale mandatului meu a fost deschiderea Reprezentanței Comisiei Europene către dialog real cu societatea, nu doar informare, ci conversație, ascultare și implicare.
Am lucrat constant pentru ca mesajul european să fie mai clar, mai uman și mai conectat la realitățile din România, într-un context marcat de polarizare și neîncredere. Cred că rolul nostru este să explicăm politicile europene, dar și să apărăm valorile care stau la baza acestora.
Există un proiect sau un moment din mandatul dumneavoastră care, dincolo de rezultate, a avut o semnificație simbolică specială pentru modul în care Europa este percepută în România?
Da. Un proiect cu o încărcătură specială a fost sărbătorirea Zilei Europei din acest an, pe 9 mai.
Pentru prima dată, Reprezentanța Comisiei Europene a colaborat cu Administrația Prezidențială și cu celelalte instituții europene reprezentate în România și, în cadrul evenimentului „Porți deschise la Cotroceni”, am fost prezenți cu un stand de informare în curtea Palatului Cotroceni în perioada 9–11 mai. Pe parcursul acelui weekend, am vorbit despre Europa cu peste 10.000 de cetățeni, iar în grădina palatului am expus un mesaj simbolic: I 💙 EU, în culorile României și ale Uniunii Europene.
Marcarea Zilei Europei a debutat chiar pe data de 9 mai, cu o dezbatere cu tinerii în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, la care au participat Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David.
În contextul preocupărilor legate de mediu, ce rol joacă Reprezentanța Comisiei Europene în România și ce tip de acțiuni concrete ați desfășurat recent pentru a crește conștientizarea publică?
În afară de dialogul permanent cu autoritățile române pe teme de mediu, de informările tehnice dedicate jurnaliștilor și de interesul Comisiei Europene față de situațiile de mediu din România, pot spune că Reprezentanța a continuat și în 2025 una dintre activitățile de succes dedicate mediului și conștientizării populației față de mediu, și anume acțiunea de ecologizare Beach Clean Up. Prin această acțiune, Reprezentanța Comisiei Europene a semnalat importanța protecției apelor și mediului în contextul politicilor de mediu, realizând o acțiune de comunicare și conștientizare la nivel local.
Astfel, pentru #EUBeachCleanup 2025, Reprezentanța Comisiei Europene (RCE) a organizat, alături de organizația Mai Mult Verde, un eveniment de igienizare a plajei Cheson de la Dunăre, plajă localizată în Zimnicea, România. Alături de echipa noastră, au participat la eveniment 10 studenți voluntari de la Facultatea de Geografie din București, precum și peste 20 de influenceri tineri și preocupați de protejarea mediului.
De asemenea, un rol extrem de important îl au ambasadorii Pactului Climatic, care, prin acțiunile lor, la firul ierbii, au reușit să energizeze oameni și comunități ce cred în apărarea mediului și au un rol activ în structuri locale.
Egalitatea de gen rămâne un subiect sensibil în România. Cum evaluați progresele făcute până acum și care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele obstacole care persistă?
Feminismul face progrese reale, dar inegale în România. Vedem mai multă vizibilitate a subiectelor legate de egalitatea de gen, o prezență mai activă a femeilor în spațiul public și o generație tânără mai conștientă de drepturile sale. Totuși, aceste progrese nu sunt încă suficient de bine reflectate în reprezentarea femeilor în poziții de decizie, în egalitatea salarială sau în protecția efectivă împotriva violenței de gen.
Principalele provocări rămân persistența stereotipurilor, toleranța socială față de inegalitate și decalajul dintre cadrul legal și realitatea de zi cu zi. Egalitatea de gen nu este doar o chestiune de legislație, ci și de mentalități, educație și acces egal la oportunități.
La nivel european, Comisia Europeană promovează egalitatea de gen printr-un cadru solid de politici și finanțări. Strategia UE privind egalitatea de gen, directiva privind transparența salarială, măsurile de combatere a violenței împotriva femeilor, precum și programele europene care sprijină educația, antreprenoriatul feminin și participarea femeilor pe piața muncii au un impact direct și în România.
Rolul nostru, ca Reprezentanță a Comisiei Europene, este să susținem aceste politici prin dialog public, parteneriate cu societatea civilă și promovarea exemplelor de bună practică. Egalitatea de gen nu este un subiect „de nișă”, ci o condiție esențială pentru o societate echitabilă, competitivă și democratică.
Puteți oferi câteva exemple de inițiative derulate de Reprezentanță care au avut un impact direct la nivel local și au contribuit la apropierea cetățenilor de proiectul european?
Reprezentanța Comisiei Europene în România gestionează o rețea de 22 de centre Europe Direct, care joacă un rol esențial în comunicarea dintre Uniunea Europeană și cetățeni, la nivel local. Prin această rețea, mesajele europene ajung direct în comunități, într-o formă accesibilă, clară și adaptată realităților locale. Centrele Europe Direct oferă cetățenilor posibilitatea de a primi informații corecte și personalizate despre politicile, programele și oportunitățile Uniunii Europene, contribuind la o mai bună înțelegere a modului în care deciziile europene le influențează viața de zi cu zi.
Prin prezența lor constantă în teritoriu, aceste centre consolidează încrederea în Uniunea Europeană, sprijină combaterea dezinformării și încurajează participarea civică și democratică, inclusiv implicarea în alegerile europene și în inițiativele europene. Ar trebui să dau cel puțin 22 sau mai multe exemple, însă mă opresc doar la două amintiri ale acestui an din local.
La modul general, toate aceste centre merg mult în școli, au parteneriate solide, iar anul acesta, de exemplu, EUROPE DIRECT Gorj s-a întâlnit cu peste 600 de elevi și 50 de profesori. Au discutat despre cetățenie activă (EU pro-activ!), valori europene, dezvoltarea de competențe pentru piața muncii, despre alegeri în viață (EU aleg!) și protejarea sănătății mintale a copiilor și tinerilor.
Iar impactul se vede atât calitativ, cât și cantitativ. Nu mai departe de anul acesta, ne-am reunit la Europe Direct Râșnov cu peste 100 de tineri și 15 profesioniști, în cadrul evenimentului „Biblioteca vie – meserii, competențe și oportunități europene pentru tineri”. Liceeni din Brașov, Râșnov, Săcele și alte mici localități învecinate au dialogat direct cu „cărțile vii” – specialiști din domenii variate, de la jurnalism, scenografie și psihoterapie, la IT, criminalistică și magistratură. Am stat de vorbă și cu tineri români și din alte țări UE care au accesat programe europene precum Erasmus+, Corpul European de Solidaritate și DiscoverEU, descoperind noi competențe și alegeri de carieră.
Un alt exemplu este campania noastră „Născut în România, Născut în Uniunea Europeană”, pe care am lansat-o pe 1 Decembrie anul acesta și prin care promovăm beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană. Cetățeni din toată țara, de toate vârstele, ilustrează această campanie și spun povestea celor 18 ani de Românie europeană.
Cum percep tinerii români Uniunea Europeană astăzi și ce face Reprezentanța Comisiei Europene pentru a transforma această percepție într-o implicare reală și constantă?
Reprezentanța Comisiei Europene în România a pus și va pune și în continuare tinerii în centrul acțiunilor și campaniilor demarate. Caravanele „EU pe drum”, evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei sau dezbaterile legate de Discursul privind Starea Uniunii (SOTEU) sunt doar câteva exemple care au devenit o tradiție, alături de concursurile școlare pe care le organizăm anual în parteneriat cu Ministerul Educației – EuroQuiz și Lider European. Ne bucurăm de fiecare dată să vedem că tinerii sunt implicați, dedicați și dornici să participe activ la construcția viitorului Europei.
Ce mesaj le transmiteți tinerilor care vor să se implice activ în viața politică europeană și să influențeze deciziile care le vor modela viitorul?
Mai mult ca oricând, viitorul UE depinde de capacitatea noastră de a crea spații reale pentru participare, dialog și co-creare. Iar tinerii, prin energia, creativitatea și viziunea lor, sunt cei care pot transforma aceste procese într-un motor autentic de schimbare.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a făcut pași semnificativi spre includerea tinerilor în procesele politice. Un exemplu recent și foarte important: pe 25 iunie 2025, Comisia Europeană a luat o decizie istorică: crearea President’s Youth Advisory Board, un mecanism permanent prin care tinerii își exprimă direct opiniile în fața Președintei Comisiei Europene.
Acesta nu este doar un program sau un concept instituțional. Este un angajament real al UE de a asculta vocile tinerilor, de a înțelege nevoile lor și de a le integra în mod structurat în politicile publice.
Trăim într-o perioadă în care tinerii sunt profund afectați de schimbările rapide, tehnologice, sociale, economice și, desigur, politice. Fie că vorbim despre tranziția digitală, despre schimbările climatice, despre accesul la educație sau despre mobilitate, tinerii sunt cei care vor trăi cel mai mult cu deciziile adoptate astăzi.
Îi încurajez, așadar, pe tineri să-și facă vocea auzită, pentru că lor le aparține viitorul Europei.
Și, pentru final, într-o notă mai personală: dacă ați putea avea o „superputere” în slujba Uniunii Europene, care ar fi aceea și de ce?
Aș alege ubicuitatea, capacitatea de a fi prezentă peste tot, acolo unde este nevoie de dialog. Simone Weil spunea că „atenția este cea mai rară și pură formă de generozitate”. Pentru mine, aceasta este esența acestei „puteri speciale”: dorința de a fi peste tot nu fizic, ci prin atenție reală, în dialog cu autorități, cu mediul de afaceri